Mama si adaptarea copilului la cresa

imaginea utilizatorului emese
copii la cresa

Fiecare mamă simte o reținere, o frustrare când trebuie să ducă copilașul la creșă. Asta are la bază și cauze hormonale. Foarte simplu, după numai 1, 5 ani -2 ani după naștere încă nu se restabilește echilibrul hormonal al mamei, (mai ales dacă alaptezi, sau ai întrerupt alăptarea în mai putin de 6 luni) încă suntem foarte legate sufletește de copil, de aceea este foarte greu să ne îndepărtăm de el. Și specialiștii în domeniu afirmă, că această vârstă nu e potrivita pentru îndepărtarea copilului.

Se pune problema: cum să rezolvi problemea creșei? Oare cât de tare o să dauneze asta copilului? Oare o să se schime relația voastră?
La orice schimbare în viața copilului este foarte important, ca tu să fii convinsă că această schimbare este buna pentru copil. Tu să fi foarte fermă și sigură că ai făcut pasul cel mai corect pentru copil. Acesta se referă atât la întreruperea alăptatului, dormitul împreună cu copilul, sau la orice altă problema legată de creșterea copilului. Dacă tu nu ești sigură în legătură cu hotărârile luate, dacă tu ai dubii, atunci va fi mult mai greu, copilul simte nesiguranța ta.
Deci dacă vrei să dai copilul la creșă, tu ca mamă trebuie să ai o atitudine pozitivă în legătură cu acest lucru, deci trebuie să gândești cât de bine îi va fi copilului în colectivitate și cât de bine vă veți simți împreună, când veti fi din nou împreună.
Problema este în mentalitatea noastră - în momentul în care gândim că atunci când copilul merge la creșă noi ne îndepărtăm în totalitate de el. Gândeștete doar la faptul că, copilul tău petrece numai o treime din zi, restul sunteți împreună. Așadar nu te gândii la creșă ca și cum ar fi ceva rău și definitiv, ci la un loc plăcut, unde copilul tău se joacă, socializează, mănâncă, doarme, și e deja acasă!
O altă problemă este cum se obișnuiește copilul tău cu cresa, acest lucru depinde foarte mult de instituția propriu zisă, de infrastructură, de programul oferit și de personal. Este practic să mergeți la cea mai apropiată creșă, dar merită să te informezi de celelalte creșe și de programul pe care il oferă. Poți să alegi între creșele de stat și cele private ținând cont de aspectul pedagogic și aspectul financiar. Până la urmă vei alege ce este mai aproape de mentalitatea, de bugetul vostru șu de locuința voastră.
După alegerea făcută, urmează etapa în care cel mic se obișnuiește cu creșa, proces de care se tem cele mai multe mame. Procesul acesta e cel mai greu între vârsta de 1 an jumate și 2, pentru că, aici revine teama, anxietatea de separare. E foarte important să vorbești copilului despre creșă, să discutați, să povestești despre timpul petrecut acolo, și să răspunzi pozitiv la fiecare întrebare. Dar nu trebuie amintit zilnic, e de ajuns dacă vorbiți de 1-2 ori pe săptămână.
Obișnuirea cu creșa trebuie să se întâmplă după ritmul copilului și nu după ritmul dictat de creșă. Ideal ar fi următoarele: în primele trei zile să fii acolo cu el/ea, să vă jucați, poate mânca cu ceilalți, în următoarele două zile să fii acolo câte o oră/două la amiază, și încă o săptămâna să fi acolo de dimineață timp de 30-40 de minute, dacă copiulul are nevoie.
Niciodată să nu te duci în secret, întotdeauna să zici când te întorci (pentru că el/ea nu are sensul timpului, să nu-i zici ”vin la ora 4”, sa zici ”vin după ce ai mâncat și ai dormit”), astfel o să știe la ce să se aștepte.
In primele zile la despărțire ar putea să plângă. În acest caz e bine dacă asistenta il/o ia în brațe, il/o calmează, și isi iau rămas bun împreună de la tine. În acest caz să nu renunți, că mai degrabă stai, cu asta numai il/o dezechilibrezi. Dacă îi dati timpul potrivit, atunci în 10-14 de zile se obișnuiește.

Ezitare:
Timp de două luni creșa e o noutate, dar după un timp copilul se obișnuiește cu ideea că de acum încolo o să fie tot așa, și atunci revin problemele. Asta ține câteva săptămâni, și după care trece și peste asta, trebuie numai să avem răbdare. Ezitarea asta e normală, problema va fi dacă lași după el/ea, dacă il/o duci mai târziu la creșă, dacă nu il/o duci o zi sau două gândind că o să treacă peste câteva zile. Dacă trebuie neapărat să dai copilul la creșă atunci trebuie să fii fermă în ceea ce privește punctualitatea dimineața.

Oare asta o să dăuneze sufletului copilului?
Copilul de 2 ani încă nu are nevoie de socializare, nu are nevoie de compania altor copii. Dacă copilul are frați, este normal să se simta bine în preajma celorlalți, dar din când în când revine la tine pentru o alintare. De aceea trebuie să te obișnuiești cu idea că dădaca o să fie un fel de mamă surogat pentru el/ea. Un copil se maturizează pentru viața în societate, sau viața în comunitate numai după vârsta de 3-4 ani (de obicei fetele mai devreme, băieții mai târziu, depinde în ce fel de mediu s-a născut copilul, dacă are frați sau nu, )
La vârsta aceasta cei mici isi încearcă propriile granițele și într-o societate primește acestea: învață ce poate și ce nu poate, ce este permis și ce nu este permis, cum trebuie să mănânce, cum trebuie să se comporte. Deci ei obțin un cadru bine conturat pentru viață. Asta e bine mai ales pentru bebelușii care nu au avut un program precis de dormit, nu au mâncat normal, nu au avut un program de zi, la ei creșa pune la punct dezordinile acestea.
Așa cred eu, dacă creșa e bună, și mediul înconjurător e echilibrat, atunci n-o să simte micuțul dezavantajele. După ce te duci după el/ea la creșă, să nu vă duceți imediat acasă, să aveși timp pentru terenul de joacă, să discutați, să petreceți timpul împreună fără a te gândi la problemele gospodărești sau la servici. Timpul petrecut împreună să fie de calitate.
E foarte greu să și muncești și să și crești un copil, și să rezolvi și treburile gospodărești, să fie întotdeauna curat acasă și mâncare caldă pe masă. Toate astea poți să le echilibrezi numai dacă nu te agiți, dacă nu ești agitată, dacă faci un program și toate problemele le rezolvi conform acestuia, și neapărat să ai un program mai lejer individual cu micuțul tău mai spre la seară pe care să il petreceți jucându-va împreună.

Ce fel de probleme pot apărea
Înbolnăvire permanentă:
Cea mai importantă problema în primul an de creșă e starea lui de sănătate. Copilul tot timpul se înbolnăvește. În spatele acestei probleme pot fi următoarele cauze:
- din cauza căldurii prea mari care există în creșă (aerul cald înmulțește bacteriile).
- de multe ori părinții aduc copii încă în convalescență sau chiar bolnav
- pentru că numărul personalului auxiliar este cu mult mai puțin decât ar fi necesar copii de multe ori se înbracă singuri, sau nu se îmbracă corespunzator, și acest lucru atrage după sine faptul imbolnaviri repetate.
- sunt copii care nu au o imunitate destul de puternică
Nu poate să se obișnuiească.
Se întâmplă destul de rar ca un copil să nu se obișnuească nici după luni de zile. Acest lucru se întâmplă atunci cand copilul nu este lăsat să se adapteze în ritmul lui , ci se forțează adaptarea lui la creșă. Ca acest lucru să nu se întâmple, copilul trebuie supravegheat tot timpul, și numai atunci lăsat singur dacă suntem siguri că s-a adaptat, este sigur de sine în societate, dacă se joacă cu copii și o jumătate de oră fără să ne caută. Desigur poate să aibă și el/ea zile când nu vrea să meargă, când nu vrea să mănânce sau când în timpul zilei te caută, dar dacă îi acorzi atenție de la început, și se simte în siguranță, atunci aceste probleme se reglează de la sine și nu o să aveți probleme constante.
Probleme cu somnul
Deseori la copii mersul la creșă le provoacă insomnii, sau un somn mai agitat. Deseori se trezește noaptea, se scoală, merge la voi în cameră, vrea să doarma cu voi. Prin aceste gesturi copilul încearcă să atenționeze nevoia de a fie în centrul atenției. Asta poate compensat dacă după ce copilul iese de la creșă primește toata atenția voastră, nu ești nervos, timpul il petreceți împreună fără alte preocupări.
Oboseală și crize din mai multe cauze
Unii copii se obosesc la creșă, chiar dacă dorm la creșă totuși acasă sunt agitați și plângăreți, cauza acestor lucrurui este faptul că la creșă copilul trebuie să fie în permanență cuminte și acasă devine mai relaxat, și vrea să atragă atenția părintilor asupra lui. Fii cu el/ea în aceste cazuri mai îndulgent, să nu încerci să faci educație în aceste cazuri, ci să-i găsești preocupări cu care să-i atragi atenția, să găsești jocuri distractive unde poate să se relaxeze (sporturi).
Nu mănâncă la creșă.
Acest lucru se întâmplă cu acei copii care nici acasă nu mănâncă încă singuri, sau sunt mai pretențioși la anumite mâncăruri. Acești copii de regulă în primele zile mănâncă foarte puțin sau chiar deloc. Despre acest lucru trebuie discutat cu personalul, să întrebi dacă a mâncat, trebuie discutate pretențiile speciale ( de exemplu dacă bea încă din biberon). Acești copii sunt ajutați, deci să nu ne facem griji că nu mănâncă sau nu se va adapta pe parcurs. De obicei copii de multe ori învață să mănânce mai multe feluri de mâncare la creșă și chiar devin independenți.
Încă este alăptat
Copii care încă sunt alăptați se adaptează faptului că la creșă nu primesc lapte din sân, deci nu este necesar să întrerupi alăptatul doar din cauza creșei. Copilul poate să distingă mediile în care poate fi alăptat și in care nu primește lapte, deci pot să adoarmă minunat la creșă și fără sân chiar dacă acasă adoarme numai la sân. Se pot întroduce împreună cu creșa și mascote (animalute de plus), experiența arată că în acest timp primesc aceste animăluțe pufoase cu plăcere.
Nu rămâne singur cu nimeni
Copiii care nu au fost lăsati singuri perioade mai lungi, mai greu se adaptează in aceste situații, de aceea înainte ca să meargă la creșă, copilul ar fi bine să fie dus cel puțin o zi la rude, la bunici, pentru a se adapta situației de a fi fără părinți într-un loc străin.
Fricos
Unii copii sunt foarte fricoși la această vârstă, sunt mai puțini prietenoși. Simt nevoia prezenței părinților lângă ei. Este recomandabil să vă duceți între alți copii, la terenuri de joacă unde are ocazia să se obișnuiească cu aceste interacțiuni.
Nu doarme în timpul zilei
Nici o problemă: la creșă se adaptează mediului, dacă ceilalți copii dorm, atunci și el doarme, sau chiar faptul că se obosește din cauza multor stimuli, poate sa adoarmă fără nici o problemă. De multe ori copiii care nu dorm bine acasă la creșă dorm bine și se adaptează foarte ușor la acest ritual.

În concluzie creșa nu este un loc așa de rău cum ți-ai închipuit înainte de a te porni. Foarte mult depinde de tine, felul în care te adaptezi situației, de răbdarea ta și de felul în care înțelegi semnalele pe care copilul ți le transmite.

Tags: 

Category: 

Varsta: 

Adaugă comentariu nou