Playful Parenting si puterea lui "nu" in dezvoltarea copilului meu

imaginea utilizatorului andreea
playful parenting

Acum ceva timp am citit un articol despre cat de importanta este eliminarea lui "NU" din limbajul nostru, ca parinti si sfaturi despre cum sa inlocuim acest cuvant, dar sincer mi s-a parut greu si ciudat sa fac acest lucru, concluzia - nu am reusit dar nici nu m-am straduit, nu era natural.

Recent am participat la cursul de Joc si emotii sustinut la Cluj de Otilia Mentelers, cursul de Joc si Emotii are la baza filosofia Playful Parenting a lui Larry Cohen. Asa am aflat ceva ce in sufletul meu stiam deja, copiii nostri trebuie sa stie sa spuna NU si ese de datoria noastra sa ii invatam cand si cum sa faca acest lucru.

Playful Parent este parintele disponibil si inclinat in permanenta catre joaca, alaturi de copilul sau insa in esenta, ideologia Playful Parenting este mult mai mult de atat, este disponibilitatea parintelui de a intelege modul in care comunica propriul copil, placerea de a comunica si tu in limbajul lui si nu in cele din urma capacitatea de a intelege si de a accepta trairile si sentimentele copilului.
Dar, inainte de toate astea, imi dau seama ca, fara a reusi tu, ca om matur sa iti recunosti si sa iti accepti sentimentele, nu vei putea reusi sa faci acest lucru pentru altii si mai ales pentru copilul tau.

Multi dintre noi tind sa spuna "daca il las sa imi spuna nu de cate ori vrea el, la un moment dat o sa mi se urce in cap si nu o sa ma mai pot intelege cu el de nici un fel".
Dar oare ce e mai grav, sa lasi copilul sa iti spuna ca acum NU vrea sa se spele pe maini sau sa le spuna DA, mai tarziu prietenilor care il vor indemna sa se drogheze, macar asa putin, sa incerce?

Si eu m-am inspaimantat cand am realizat ca Stefan al meu a invatat mai repede sa spuna NU, si il folosea asa, gratuit sau nu de fiecare data cand avea chef, iar DA, efectiv nu stia sa zica. Si stai si te intrebi de ce, unde am gresit, oare ce am facut, cum o sa ma inteleg cu el de acum incolo?

Dar copilasii cresc, repede, mai repede decat reusim noi sa ne obisnuim cu unele perioade ale lor, copiilor astazi le place la nebunie sa se spele pe dinti, 1 luna pot sa nu mai vrea nici in ruptul capului sa se spele pe dinti, apoi pot deodata sa se intoarca fara nici un motiv la acest obicei zilnic. Tendinta este sa ne panicam si sa nu putem acceapta ca astazi copilul nostru nu vrea sub nici o forma sa se spele pe dinti, nu vrea sa manance la 8 micul dejun, nu vrea sa doarma de amiaza, nu vrea sa ii schimbi scutecul, nu vrea sa urce singur scarile ci doar in brate si multe multe alte NU-uri, care il unele zile pot sa te copleseasca dar in unele pot sa fie inexistente.
Dupa cateva luni am invatat impreuna sa spunem si DA, insa este foarte interesant ca acest cuvant il foloseste cu foarte mare seriozitate.

Tot Playful Parenting ne invata ca putem sa ne convingem copii sa faca in joaca aceste lucruri care noua ni se par foarte serioase. Putem inventa cate un joculet pentru fiecare actiune dintr-o zi, jocul ne poate ajuta si in situatiile de criza (aici va recomand povestioarele Marei), nimeni nu zice ca este mai usoara varianta asta dar este mult mai frumoasa decat sa incepi sa te napustesti asupra copilului cu tot felul de afirmatii sau chiar amenintari.

Apropos de prioritati, fiecare parinte ar putea incerca sa isi faca o lista cu cele mai importante 3 lucruri pe care si-ar dori sa le respecte copilul sau cu strictete.

Gandind la liber, cam cate reguli ii pui copilului tau in fiecare zi? Este oare macar un singur lucru care tu il consideri important dar pentru care poti accepta un NU de la copilul tau?

Mi-as dori sa primesc cat mai multe raspunsuri la aceasta intrebare, mi-as dori sa continui aceasta discutie alaturi de voi.

Tags: 

Category: 

Varsta: 

Adaugă comentariu nou